Cauta interviu turism

  • Categorie

  • Anul si luna
  • Persoana
  • Compania

Interviu cu Racheru Stefan angajatul Primariei Horezu la Muzeul Satului de langa Manastirea Horezu

Data publicare: 7 octombrie 2017
Categorie interviu: Diverse

InfoTravelRomania: De cat timp veniti cu ceramica de Horezu la astfel de targuri?

Racheru Stefan - Primaria Horezu: Participam de foarte multi ani, din 2006, la toate targurile de turism din tara si din strainatate. Eu fac radacini decorative, pictura pe piatra sau transformarea in animalute a unor pietre.

Am adus aici, in Muntii Apuseni, aceasta ceramica de Horez, pentru a sasea oara in acest an. Primaria Horezu si echipa de promovare turistica isi da interesul sa promoveze acesti ceramisti care de pe vremea dacilor duc o munca grea si pastreaza un obiect de brend, pentru ca ceramica de Horez este singurul mestesug de pe teritoriul Romaniei a carei tehnica de decorare este in patrimoniul UNESCU. Si au pastrat cu sfintenie motivele de Horezu, nu putine la numar: steaua, cocosul de Horezu, spirala, bobocul de floare, pomul vietii, pestele. Spirala este pe multe farfurii, stilizata.

Imagine 1

InfoTravelRomania: Cati mesteri aveti in acest moment la Horezu?

Racheru Stefan - Primaria Horezu: Pe vremea comunismului, mesterii lucrau grupati intr-o cooperativa, Ceramica Horezu. Erau peste 300 de mestesuguri. Aceasta unitate avea 3.000 de angajati, dintre care multi lucrau de acasa. La ora actuala, pur si simplu ceramica de Horezu a renascut din propria cenusa, pentru ca a fost o perioada de decadere, iar acum a revenit puternic. Lucrul care pentru noi este ca un cui al lui Pepelea este faptul ca turistul care ajunge la Horezu nu stie sa faca diferenta intre mestesugari si simplii comercianti. In afara de cele doua familii de ceramisti, Palu si Pietraru, restul sunt comercianti.

Alergam in numele acestor oameni, cu standuri doar de promovare, pentru ca se vede cum nu ei s-au imbogatit din munca lor, ci doar comerciantii. Mai mult, un obiect de 8 sau 10 lei din satul Olari, la bazar se vinde cu 15-20.

InfoTravelRomania: Cum evitati kitsch-ul?

Racheru Stefan - Primaria Horezu: Un obiect de Horezu fara o poveste este neterminat. Ceramica de Horezu doar privita, nu poate fi inteleasa. Ceea ce vedem pe ceramica nu este pictura, ci decorare care se face cu cornul de vaca si gaita. Instrumentul este un corn de vaca taiat la cap, care are in capat o pana de gasca subtire. Pigmentii sunt naturali: oxid de cupru, oxid de zinc, oxid de fier (rugina), piperul. Cobaltul (albastru) este imprumutat din Ardeal, de circa 50 de ani. Este imprumutat din ceramica traditionala ungureasca, pentru ca foarte multi straini care ne calcau pragul n-o intelegeau. Ceramica de Horezu se lucreaza pe roata.


La Horezu nu se fac oale de sarmale. Acestea se comanda la Korund, pentru Horezu. Toate obiectele sunt lucrare prin invartirea rotii: ulcior, cana de apa, carafa, farfurie, ceasca. Pe farfuria cruda se da cu angoba alba, iar decorarea unui platou de Horezu se face in 50-60 desecunde. Fiind angoba moale, roata se invarte, iar decorarea se face fara sa misti cornul. Roata se invarte, iar cornul se mica doar incet, in sus. Ceramistul nu rasufla. Se opreste apoi roata, se puncteaza cu celelalte culori, apoi se vine cu gaita. Acest instrument este un lemn care in capat are un fir de porc mistret sau de cal batran. Acel fir flambeaza. Cand trece si imbina culorile, fiind culori naturale, ele nu produc o alta culoare. Apoi se face satirarea, care se vede pe margine. Satirarea se face prin miscarea gaitei rapide. Cand este cruda, farfuria se poate spala. Dupa prima ardere, deja obiectul este un rebut, daca s-a gresit.


Din pacate, unii mesteri au trecut la cuptoare electrice, unde tehnologia este alta si unde produsele nu mai ies ca cele traditionale, au trecut la o glazura industriala, frantuzeasca. Aceasta e un email. Au trecut la culori cumparate din Dragonul Rosu. Astfel, tinde sa se duca spre ceramica de Bulgaria si, chiar daca turistul o cumpara, este pacalit, pentru ca nu mai este un produs traditional, ci un kitsch.

Imagine 2

InfoTravelRomania: Ce trebuie neaparat sa facem atunci cand ajungem prima oara la Horezu?

Racheru Stefan - Primaria Horezu: Sa vizitati un mester la el in atelier, sa vedeti orasul si Manastirea Horezu.

InfoTravelRomania: Care este opinia dvs. despre portalul de turism InfoTravelRomania.ro?

Racheru Stefan - Primaria Horezu: Este un site exceptional si va doresc mult succes!

Imagine 3

Citeste alte interviuri

Citeste alte interviuri din categoria Agentii de turism Asociatii turism Birouri turism Companii aeriene Companii transport Diverse Ghizi de turism Hoteluri Pensiuni