Amplasare
: oras
in judetul Prahova situat pe valea superioara a Prahovei,la poalele M-tilor
Bucegi,la 60 km NV de Ploiesti si 136 km de Bucuresti.
Istoric:
Localitatea a fost intemeiata in
anul 1830.Pana in anul 1881 s-a numit Intreprahove.Declarat oras in 1948.
Altitudine:
850
- 950 m.
Climat:
specific
zonelor alpine,tonic-stimulant,ozonizat,fara praf si alergeni.Temperatura
medie anuala: 70C.
Cai
de acces:
Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre
Rasnov pe DN 73 A,jonctiune cu DN 1.
Feroviare: Gara Azuga,pe linia Bucuresti - Brasov.
Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate
in functie de varsta si preferinte.
1.Partia olimpica de schi ( 3.042 m lungime), cu instalatii de
transport pe cablu
2.Targul de paie ,de la iesirea din oras spre Predeal.
S.C.
TELEFERIC PRAHOVA S.A Tarife transport pe cablu decembrie 2006
- martie 2007
AZUGA
TARIFE TELESCAUN AZUGA
Adulti
lei/ persoana
Copii
lei/ persoana
Calatorie
dus
11
RON
8
RON
Calatorie
dus - intors
16
RON
12
RON
3
calatorii dus [9 puncte]
30
RON
21
RON
5
calatorii dus [15 puncte]
45
RON
30
RON
10
calatorii dus [30 puncte]
85
RON
55
RON
20
calatorii dus [60 puncte]
160
RON
100
RON
30
calatorii dus [90 puncte]
225
RON
120
RON
Caretelele
sunt valabile la telescaunul Sorica Sud din varful muntelui, unde
pentru o calatorie vi se anuleaza un punct.
Cartelele nu sunt transmisibile.
Cu o cartela are acces o singura persoana. Atentie! Nu pastrati cartelele in apropiarea telefoanelor
mobile.
Mijloace
de transport pe cablu :
Azuga
- instalatii transport cablu , cable transport
Nume teleschi
Lungime
linie
Altitudine
Capacitate
transport
Name of ski-lift
Length
of line
Altitude
Transport
capacity
Nom
Longueur
Altitude
-
Ts.Sorica
1830
m
978
/ 1539 m
400
pers./h
Tk.
166
m
976/1140
m
600
pers./h
Partii
de schi
Azuga
- partii de schi,ski slopes
Nume
Grad
dificultate
Lungime
Inclinatie
Name
Difficulty
level
Length
Mean
dip
Nom
Dégree
diffcultée
Longeur
Altitude
Stalom
Sorica
dificil/
difficult/ difficile
2100
m
-
Olimpica
dificil/
difficult/ difficile
3042
m
-
Sorica (Azuga) - 2100m
lungime, 50m latime, altitudine 1539m, diferenta de nivel 561m, dificultate
medie, inclinatie 29%, omologata FIS cu instalatie de iluminat nocturn
pe o lungime de 700m. Partia se afla la 7 km distanta de Busteni
La Busteni se va da in
folosinta partia Boncu - Poiana Calinderului in ianuarie 2004. Va exista
o instalatie pe cablu ”TELE-GONDOLE” - 4 locuri cu cabina inchisa
si cu scaune incalzite.
Adresa
: DN 1(E60)Bucuresti - Brasov( km 136), Azuga, Romania
Tel/fax : 0040 0244 327. 406 | Manager : Cristina Salitra
Hotelul
Azuga - este situat pe DN1(E60)Bucuresti - Brasov (km 136).Hotelul
ofera posibilitatea cazarii a 31 de persoane in camere cu 2 si 3
paturi;cu grup sanitar propriu 12 camere/24 de locuri;camere cu
1 si 2 paturi cu grup sanitar comun / 7 locuri.Bar,terasa in fata
hotelului,parcare gratuit,televizor (cablu)in restaurant.
Camerele au grup sanitar propriu,apa rece si calda in permanenta,gresie,faianta
si geamuri termopan.
Restaurantul are o capacitate de 80 de locuri si o suprafata de
120 mp,oferind astfel si posibilitatea organizarii de mese festive,banchete,sedinte
etc.
Situata în partea de nord a judetului Prahova, la confluenta raului Prahova cu paraul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, avand coordonatele de identificare 45 grade 37’ latitudine nordicasi 25 grade 33’ longitudine estica. Orasul are 5.213 locuitori.
Este o localitate tipicade munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atat Muntilor Clabucetele Predealului ( N-V ) cat si Muntilor Garbovei ( S-E ), orasul propriu – zis, desfasurandu-sein lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km panala confluenta cu Prahova.
Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulatavale transcarpaticaa Romaniei – Valea Prahovei – respectiv DN 1 E60 si magistrala feroviaradubla, electrificataBucuresti – Brasov, la cca 135 km fatade Bucuresti si 36 km fatade Brasov. Seinvecineazala nord cu jud. Brasov, la sud - vest cu orasul Busteni, iar la sud - est se aflacomuna Valea Doftanei.
Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor douaunitati muntoase mai sus amintite; cu toatadiferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului,înconjurati de masive maiinalte ( Postavarul, Piatra Mare si Garbovei, care au peste 1800 – 1900 m si Bucegii care ating 2505 min Vf. Omu ), seinfatiseazaca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E – V. Între Prahova si Azuga se aflaun sector mai compact de 1400 – 1500 m ( Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m ), cu pante a caror topografie siinclinare este de 12 – 24 grade si 24 – 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 – 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 – 12 grade si 12 – 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt mai proeminenti ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).
Clima este de tip subalpin; temperatura medie anualaa aerului este de cca 5,5 grade C, media de varafiind de 14,5 grade C iar cea de iarnade –4,7. Cantitatea medie anualade precipitatii este de 1028 mm;in distributia anualase constatacamaximul seinregistreazala sfarsitul primaverii siinceputul verii, iar minima,in sezonul rece.
Vanturile dominante sunt de directie NE si E si se canalizeazaîn lungul Vailor Azuga si Prahova, sub forma curentilor.
Reteaua hidrograficaeste reprezentatade raul Prahova si paraul Azuga. Existade asemenea o serie de parauri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului, Limbasel.
Vegetatia specificaapartine celor douazone cunoscutein aria montana, respectiv zona forestierasi zona alpina. Vegetatia forestieraapartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam panala 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului padurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar si cu molid. În enclavele de amestec se mai intalnesc si alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurator si zada. La partea superioaraa fagului se dezvoltape o fasie relativingustade numai 200 – 250 m ( 1400 – 1600/1650 m ), subzona molidisurilor. Padurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpinase dezvoltadincolo de limita superioaraa padurii de la 1600/1650 m altitudinein sus panala cele mai mariinaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin, teposica. Sunt frecvente fanetele si pasunile alpine. Ca plantalemnoasacultivatade catre locuitori gasim marul, care rodeste,insafructele nu se coc suficient. Se mai gasesc arbusti fructiferi ca: zmeur, paducel, scorusul de munte, coacaz, soc, calin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba, conopida, morcovul, fasolea, pastarnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.
În vegetatia minoracea de primavaracare-si grabeste ciclul evolutiv panalainfrunzirea fagilor se gasesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, maseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: bradisorul, coada calului, feriga de piatra, feriga obisnuita. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuta si obsiga. Ca plante medicinaleintalnim: sunatoare, chimion, menta, afin, ciubotica cucului.
Fauna este bogatasi variatadin punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, ras, cocos de munte. În fagetele din zonele maiinalte gasesc cele mai bune conditii de viatamamifere rozatoare precum soareci si veverite.
Ca animale domestice putem gasi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicolaeste reprezentatade pastrav ( Salma trutta faria ) si zglavoaca ( Cattus gabia ) dacane referim la paraiele si raurile de munte.
Mentionam existenta pe Valea Azugii a unei importante pastravarii.
Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga estein exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihnatotalasau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile,in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinismin Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI ), sporturi de iarna( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal – volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vanatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere – instruire .
Resursele turistice majore suntin principal urmatoarele:
-peisajul montan cu mare valoare esteticasi functionalafavorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara;
-clima montanade tip subalpin, similaraceleiinregistratade statiunile turistice prahovene;
-potential schiabil remarcabilin Muntii Garbovei dar siin Clabucetele Predealului;
-fond piscicol si cinegetic valoros.